Se afișează postările cu eticheta ... româneşte. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta ... româneşte. Afișați toate postările

luni, 29 septembrie 2014

Despre sofisme.


Recent, mă interpelează un bun amic de-al meu : " -Fii foarte atent la ceea ce-ţi voi spune, şi te rog să-mi dai un răspuns".
"- Bine, zic eu, dă-i drumul !" 
"M-am născut într-un sat din Moldova(de dincoace de Prut), prin urmare ştiu foarte bine moldoveneşte. Mai târziu, prin forţa împrejurărilor(studii, loc de muncă...) am locuit în mai multe oraşe ale României. Astfel pot să afirm că ştiu foarte bine româneşte. Deci dac-ar fi să ne luăm după anumiţi moldoveni de dincolo de Prut, eu ştiu două limbi, nu-i aşa ?"
"- Ok, şi care-i problema ?" zic eu.
"- Problema e că nu ştiu care limbă-i străină pentru mine", zice el aşteptând răspunsul meu care întârzie câteva secunde.
"- Păi, cea care nu-i maternă", încerc eu să-l lămuresc.
Nesatisfăcut de răspuns, continuă :
"- Şi dacă limba maternă nu coincide cu limba oficială a statului în care m-am născut, care-i limbă străină dintre cele două, pentru mine ?"
"- Niciuna, pentru că tu te-ai născut în România", am zis eu nu prea convins.
De la acea întâlnire mă tot gândesc ce răspuns ar fi trebuit să-i dau amicului meu ca să fiu cât mai convingător. "Încurcate sunt căile domnului(Ştefan cel Mare)", mi-am zis eu.